Relația de cuplu – izvor infinit de învățare

Mar 3, 2016 by

Relația de cuplu – izvor infinit de învățare

Știi cum suntem noi femeile, ținem minte cu detalii prima dată când l-am văzut, primul telefon, prima ieșire în oraș, prima dată când ne-am ținut de mână, primul sărut… și lista continuă.

Nefăcând excepție de la minunata regulă, luna trecută am dat startul la sărbătorit. Ne uitam unul la celălalt mult mai îndrăgostiți, mult mai apropiați, mult mai maturi în iubire și mai copii în suflet, întrebându-ne când au trecut atâția ani. Ne-am îmbrățișat și ne-am pus sufletele “la un loc” în timp ce ne-am spus: “Timpul nostru trece frumos”

Pot să îți spun de la început ceea ce probabil ai mai auzit, în 10 ani nu e totul roz însă viața e mult mai frumoasă când apar și alte culori.

Nu e deajuns să ne potrivim e important să privim amândoi în aceeași direcție

Una dintre concluziile la care am ajuns și în care cred este că potrivirea nu este de ajuns ca doi oameni să fie fericiți împreună, ca doi oameni să devină mai mult și să aibă o viață împlinitoare.

Continua asumare a ceea ce suntem, ce facem și cum facem precum și deschiderea de a lasa garda jos pentru iubire și nu pentru dreptate sunt câteva dintre lucrurile fără de care potrivirea este insuficientă pentru fericire.

Să avem o viziune comună asupra vieții, să tragem amândoi în aceeași direcție din punctul meu de vedere este o condiție obligatorie într-o relație.

Pentru a fi împlinite și a avea un bărbat împlinit este un full time job de detectiv, researcher, artist și nu în ultimul timp de filosof. 😀

Suntem iubiți și prieteni… nu doar prieteni

Nu confunda relația de cuplu cu o relație de prietenie. Este o limită foarte fină și uneori chiar greu de identificat. Relația de cuplu implică și o relație de prietenie autentică, în care rămâi dezbrăcată complet și nu doar fizic însă nu aș pune semnul egal între ele. Am căzut și eu în capcana asta și m-am lăsat pe o ureche în ceea ce privește modul în care mă manifestam în prezența lui.

Cred că multe femei nu sunt de acord, nici eu nu am fost însă mi-am dat seama că e mai simplu decât pare. Să mă aștept ca iubitul meu să fie super atras de mine (pe termen lung) atâta vreme cât mă uit în oglindă și nici mie nu mi-ar veni să mă pup, este o mare eroare.

Fii mereu atentă cu tine, fii sexy, fii atrăgătoare iar testul este simplu. Privește-te în oglindă! Îți vine să te pupi și să îți spui “I still got it”?

Dacă da, înseamnă că ai trecut testul. Noi suntem mult mai severe cu noi decât bărbații nostri așa că, atâta timp cât nu exagerăm știm când suntem BINEEE.

Dragoste la prima vedere… În fiecare dimineață

ec1a6ef4404a98a210991ee090a2ed25

Da, nu e întotdeauna la îndemână. Uneori cuplurile sunt în pană de idei, fără chef, cu atitudinea păguboasă “lasă că merge și așa” sau, mai grav “Nouă nu ni se aplică”.

Ni se aplică, îmi permit să spun că la toți. Dacă ne culcăm pe o ureche ne ia somnul de tot. Energia începutului, acel moment când suntem topiți unul după celălalt, când abia așteptăm să ne cunoaștem, să ne descoperim este o emoție care stârnește, care ne aduce împreună. Este acea energie de care putem beneficia în fiecare zi.

Atitudinea de a căuta și de a descoperi câte ceva nou despre celălalt chiar și în lucrurile cu care nu suntem de acord, curiozitatea ce o manifestăm față de celălalt este până la urmă o forma de a-l iubi.

E foarte ușor să zicem: “după atâta timp îl cunosc mai bine decât se cunoaște el” și e la fel de ușor ca să ne trezim cu un “străin” lângă noi în scurt timp. Cred că o relație poate să treacă testul timpului, însă nu de la sine. Dacă cei doi continuă să se îndrăgostească unul de celălalt, să nască și să renască în fiecare zi vor fi fericiți pentru tot restul vieții.

Aprecierile sunt mai valoroase decât ne place nouă să credem

Probabil deja multe femei știu cât de mult își doresc bărbații să fie apreciați. Însă nu știu câte femei chiar îi apreciază.

Indiferent cât de banal e lucrul pe care îl face nu îl lua de-a gata. Apreciindu-l, de fapt, ne păstrăm vie legătura de iubire, ne amintim mai întâi nouă și apoi lui cât de mult înseamnă că este în viața noastră.

Să vorbim deschis și… sincer

74f55c35b88fc1f69e74067503b436fc

Comunicarea este importantă. Probabil asta nu e nimic nou însă chiar dacă nu e nou, de multe ori poate fi dificil, poate fi greu să o facem. Să vorbim despre lucrurile frumoase este ușor nu trebuie  (musai) să ne amintim asta. Însă comunicarea care cred că face cel mai bine relației are legătură cu împărtășirea celor mai profunde gânduri, emoții, dorințe. Lucruri care ne deranjează sau pe care nu le înțelegem.

Mai important decât ce spunem este modul în care spunem. Grea lecție pentru mine! Însă cred cu tărie că dacă am investi mai mult timp și dedicare în această artă de a ne exprima părerile, sentimentele, dezaprobarile am avea o stare de împlinire cu noi și un iubit mult mai deschis să ne înțeleagă.

Doar pentru că ceva ar putea fi dificil de spus sau de făcut nu înseamnă că nu trebuie făcut sau spus. Împărtășirea vieții emoționale ne face să fim în conexiune, să fim apropiați și să ne menținem în adevăr.

Să ne respectăm și să ne acceptăm așa cum suntem

Sunt multe momente când cred că știu ce e bine pentru el și am tendința să îmi impun punctul de vedere. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat un bărbat nu un băiat și știe ce este bine pentru el fără să îl țocăn la cap toată ziua.

Îl respect pentru alegerile lui și pot să trăiesc cu asta chiar dacă uneori nu se suprapun cu alegerile mele. Nu ne-am plicitisi dacă am prefera de fiecare dată același tip de mâncare?

Două persoane sunt două universuri diferite. Cred că merită infinit mai mult să investim timp în a-l cunoaște pe celălalt, în a-i învăța ritmul decât să încercăm să impunem ritmul nostru. Mulți oameni știu că nu sunt perfecți și tocmai iubindu-i cu adevărat poate fi tot ceea ce au nevoie ca să devină.

Am ajuns la concluzia că iubitul meu are nevoie de timpul lui așa cum și eu am nevoie de timpul meu. Lucrul acesta ne-a apropiat mult mai mult decât am crezut prin faptul că ne simțim liberi și iubiți în același timp.

Dacă l-ai ales bine rămâi acolo pentru că vrei să fii cu el, nu pentru că viața ta ar fi mai frumoasă dacă el ar fi în alt fel.

Când viața nu e roz e colorată

Ceea ce avem acum este rezultatul a ceea ce am trait împreună. Este ca un puzzle iar ceea ce noi și alții apreciază acum la noi este format din fiecare piesă pusă la locul ei, la momentul potrivit.

Iar momentele grele au fost precum clipele acelea când pui o piesă de puzzle și de acolo WOW îți dai seama de locul în care ești. Ahaaa, piesa aceea care ne-a arătat de fapt direcția, piesa aceea care a transformat un aparent moment de blocaj într-un moment de bucurie și entuziasm pentru ce va urma.

Așa facem noi, în lipsă de roz ne întrebăm oare ce ne pregătește Dumnezeu mai departe?

kiss

 

 

Related Posts

Tags

Share This

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *